Tocmai vizionez o emisiune pe Realitatea, unde bineinteles ca se vorbeste despre candidatii la presedintia Romaniei. Nu imi vine sa cred ca in platoul emisiunii e prezent si Huidu. De cand e acest Serban Huidu mare specialist in ale politicii? Sau stai ca e la moda sa te bagi peste tot…

Nu ma pasioneaza si nu m-a pasionat vreodata politica, insa oricat m-as stradui nu imi pot explica prezenta “specialistului deontolog” la aceasta discutie. Mi-a confirmat pentru a mia oara in plus cat de josnici sunt unii oameni si cat de mult pretuiesc faptul ca apar pe sticla. Cred ca acest gen de oameni pot fi lejer comparati cu diversele personaje care apar in fata tarii sa cante si ei nu stiu nici sa vorbeasca bine, dar sa mai si cante?!

M-am uitat azi la inregistrarea cu Becali de la sedinta din cadrul Parlamentului European si mi-am dat seama ca deja nu mai e o gluma, ca deja e mult prea trist pentru a putea macar glumi cu asa ceva. Daca un om cu studiile si cultura generala a distinsului domn Becali a ajuns sa reprezinte Romania in Europa, atunci de ce ne miram ca toti fug si rad de romani?

Pacat de munca atator oameni ce au cinstit numele tarii si l-au dus peste tot in lume. Oameni care nu au fost niciodata apreciati asa cum ar trebui, oameni ale caror realizari le vor pomeni si copiii nostri.

Marian Drăgulescu, medaliat cu aur la sărituri, la CM de gimnastică

Astazi imi e rusine ca sunt cetatean roman.

Astazi imi e rusine ca traiesc intr-o asemenea tara.

Azi imi e rusine cu mine…

O data cu frigul de afara a venit si prima mea saptamana de scoala. Mai bine spus, prima mea saptamana de facultate ca asa spun unii. Dar mie imi place sa spun ca sunt la scoala. Cuvantul asta imi aminteste de multe si mentine viu copilul din mine. Da, am crescut, dar in unele momente mi-as dori atat de mult sa mai fiu mica si sa nu-mi pese de nimic. Cand eram mica nu credeam ca am sa-mi doresc sa mai fiu copil. Atunci conta doar sa cresc cat mai repede…

Si cum va spuneam, am inceput in sfarsit cursurile la master. Pana acum pot doar sa va spun ca am o multime de proiecte de facut si extrem de mult de invatat, dar cred ca asta e ceea ce vreau sa fac. Cel putin deocamdata.

Vreau sa vina vara inapoi!!! Sau cel putin toamna, ca asta numai toamna nu e. Vreau sa mai port o data rochia preferata pana sa vina gerul cel mare si mai vreau sa fie soare in fiecare zi! Incep sa lucrez cu Adi la un proiect foarte tare si sper din tot sufletul sa ne si iasa. Am sa va anunt despre ce e vorba cand va se va concretiza. Intre timp incerc si sa-mi gasesc ceva de lucru, eventual ceva part time.

Am o noua obsesie in materie de muzica. Nu stiu daca v-am spus, dar mie cand imi place o piesa cu adevarat o ascult incontinuu cateva zile. Daca ma satur de ea in prima zi e clar, nu e ceva deosebit. Ei bine, acum imi place Pink - I don’t believe you. Si imi place si clipul foarte mult.

Si am mai dezvoltat o obsesie. De cand ma uit la “Lie to me” am inceput sa studiez oamenii si e destul de ciudata senzatia, dar despre asta si despre cine si cu ce ma minte poate in postul urmator

Zile insorite va doresc!

Da, da! Mai am o saptamana de vacanta pentru ca abia pe 12 octombrie incep cursurile la master. Pana atunci am hotarat ca trebuie sa mai vizionez cateva filme, avand in vedere si vremea de afara. Am cerut sa vina vara inapoi, dar nu se poate, asa ca ma voi multumi si cu putin soare, numai sa apara.

State of play e un film foarte tare. Nu am reusit sa vad inca Gamer, dar cei care au fost la cinema si l-au vazut nu au fost foarte incantati. Mai nou imi place piesa Paparazzi a lui Lady Gaga, desi pana acum nu mi-a placut in mod deosebit nici o piesa de-a ei. Nu ma incanta cu nimic tipa si nici nu vad ceva de durata in tot acest boom cu si despre ea, dar asta e o alta discutie.

Ca tot a venit vorba despre muzica, clipul celor de la Morandi e absolut bestial.

V-am zis in postul trecut ca ma uit la seriale. Bineinteles ca House mi s-a parut ca a avut cel mai bun inceput de sezon. Gossip Girl se complac in situatia existenta, iar fazele cu Serena mi se par penibile. Cum o inteleg toti pe ea ca nu vrea sa mearga la facultate si cum o lasa toti sa faca ce vrea, e incredibil. Pe langa faza cu tatal ei, care tot asa mi se pare trasa de par. Dar sa speram ca vor evolua lucrurile.

In Grey’s Anatomy prea mult au plans saracii, iar unele faze mi s-au parut ciudate. In episoadele, cele 2 la numar, de inceput de sezon toata lumea plangea, iar rasul a fost plasat cam ciudat in cadrul intregului context. Ma bucur ca au pastrat-o pe Izzie, oricum George nu m-a incantat cu nimic.

Am un nou serial absolut demential. Lie to me e despre o echipa de specialisti in emotii, trairi si gesturi umane. Mai exact ei isi dau seama cand o persoana minte din mimica fetei si gesturi. Daca iti place House, vei adora Lie to me.

In rest, o zi insorita va doresc!

Probabil ca ati aflat majoritatea ca nu mai scriu pe Dulapiorul.com. De ce? Pentru ca nu mai am timpul necesar, pentru ca vreau sa fac altceva. In ultima perioada Adi era destul de prins, Albert mai are si alte proiecte si am ramas singura cu blogul. Lucru nu chiar usor.

Nu imi place sa fac un lucru doar de dragul de a-l face. Imi place tot timpul sa fac lucrurile la un nivel inalt. Am simtit ca nu mai pot face asta pentru blogul la care am muncit atat de mult. Nu mai am timpul necesar si consider ca mai bine renunti decat sa ramai pe o linie de plutire.

Vreau sa fac altceva. Ce anume nu pot sa va spun exact, dar cert e ca am o dorinta nebuna de a invata lucruri noi si de a evolua. Vacanta aceasta, mai exact cele 4 luni de vara, mi-au fost de mare folos. Am trait cel mai negru an din viata mea si am invatat sa pretuiesc altfel lucrurile, viata, totul…

Am sa ma limitez la a scrie pe blogul personal, adica aici, cel putin pentru o perioada. Nu stiu daca voi mai reveni pe Dulapiorul sau daca voi mai participa vreodata la vreun astfel de proiect, cert e ca nu am sa incetez sa scriu. Am sa scriu despre lucruri si oameni care imi plac, care ma fac sa ma simt bine. In acelasi timp am sa scriu si despre cei care nu imi plac.

PS: Mai nou ma uit la filme si seriale foarte mult. Va recomand The Ugly Truth si The Proposal. I love Gerard Butler

Dupa cum iti spuneam, am fost la mare, la Marea Neagra. De data aceasta nu am mers in Mamaia, cum facem de obicei. Am ales sa mergem la Vadu, o plaja pustie pe langa Corbu. De ce am facut alegerea asta? Simplu. Am mai fost acolo cu ceva timp in urma si ne-a placut locul foarte mult.

Stii cum e sa faci baie in mare si sa nu vezi pe nimeni in stanga si in dreapta pe o distanta foarte mare? Ei bine, lucrul asta nu prea il poti face in Mamaia, ca de altfel in nici o statiune de pe litoralul nostru drag. Pe langa toate astea, imagineaza-ti apa atat de curata ca iti vezi degetele de la picioare, desi iti trece de bazin, iar algele nu existau. Valurile sunt si ele prezente pentru a intregii imaginea unei mari perfecte. Cam asa e la Vadu.

Sper sa iti placa pozele facute de mine. Noapte buna!

M-am trezit de dimineata impacientata pentru ca aveam impresia ca am ceva important de facut. Ca in fiecare dimineata, cand ma trezesc imi recapitulez in minte lucrurile pe care ar trebui sa le fac in ziua respectiva. Ei bine, ce sa vezi? Azi nu aveam nimic de facut, de altfel si ieri am experimentat acest sentiment ciudat, dar problema s-a rezolvat rapid prin interventia prietenilor cu care petrecusem noaptea de inainte.  Astazi situatia s-a schimbat, numai sentimentul ciudat a ramas, obisnuita fiind sa-mi fac o lista destul de mare cu planurile din ziua respectiva.

Dupa ce am stat in pat inca vreo doua ore, ca in zilele de weekend libere, m-am gandit eu sa-mi fac curat in calculator. Am inceput cu vizionarea unui film ca am zis sa nu ma agit prea tare :P. Apropo de filme, ieri am fost la Ice Age 3 si mi-a placut foarte mult. Parca e mai slab decat 1 si 2, dar trebuie sa-l vedeti!

Acum doua saptamani am fost la mare cu niste prieteni. Am niste poze frumoase de acolo si cateva lucruri interesante de povestit, dar cred ca abia maine reusesc sa vi le impartasesc. Stiu ca titlul le cerea, dar ma gandesc ca pana maine am sa termin de facut curat si am sa le gasesc mai usor Pana atunci, o zi frumoasa va doresc, ca insorita este deja!

PS: da, poza de mai sus e facuta de mine!

Da! Mi-am luat licenta! Ieri s-a intamplat marele eveniment si nu va pot povesti ce sentiment am avut dupa.  Parca toate grijile au trecut, parca totul in jurul meu este roz !

Am muncit mult pentru licenta asta si mi-a ocupat foarte mult timp. Am terminat o facultate de care sunt multumita. Am invatat destul de multe lucruri pe parcursul acestor 3 ani. Sunt mandra ca am reusit sa termin o facultate de stat si la buget si sunt mandra ca am reusit sa fiu bursiera.

Stiu, nu am mai scris de foarte mult timp, insa trebuie sa intelegeti ca timpul nu mi-a permis. Am atatea de povestit si in acelasi timp atat de putine. Cert este ca am o stare foarte buna si am si timp acum sa fac cam tot ce vreau. Deci, ne vedem si maine!

PS: imi place blogul lui Mihaita! Click si cititi-l si voi!

Da! De azi sunt in vacanta. Ma pregatesc sa plec intr-un loc foarte drag mie. Am sa-mi revad prieteni din copilarie si am sa dorm foarte mult pentru ca ma linistesc foarte mult locurile unde imi voi petrece sarbatorile de Pasti. Revin saptamana urmatoare cu impresii si cu detalii despre cum a fost. Sper sa va bucurati de zilele libere si sa petreceti alaturi de cei dragi voua. Va doresc sa aveti parte de tot ce e mai bun pe lumea asta si zile insorite!

Paste fericit, tuturor!

Nu am mai scris de mult timp, chiar foarte mult, as putea spune. Nu am nici o scuza, asa ca trecem la subiect. Am avut o saptamana minunata. Bineinteles ca iar/din nou nu am facut nimic pentru lucrarea de licenta ci am facut orice altceva in afara de asta. Sa trecem si peste acest aspect pentru ca exista timp pentru toate (sau cel putin asa sper ). Am avut parte de zile insorite, lucru care mi-a facut foarte mult bine. Am fost la 2 gratare saptamana ce tocmai a trecut, pe scurt m-am distrat. Am fost si la facultate, unde bineinteles ne-am amintit de primul an, cand hoinaream de zor fara nici o grija. Si uite asa ne-am hotarat noi dupa cursuri ca ar trebui sa facem un gratar, ca pe vremuri.

Primul an de facultate a fost de neuitat. Plecam dimineata la facultate si veneam acasa seara tarziu pentru ca nu era zi in care sa nu mergem in oras sa bem un suc, sa mancam o inghetata, sa facem un gratar sau sa jucam diverse jocuri. Devenisem experta in whist, rentz, apoi am trecut la canasta.

Intr-o zi era 9 dimineata si am aflat ca nu mai facem cursuri in ziua aia. Urmatorul gand a fost sa mergem la munte si sa ne intoarcem seara, iar pana sa ne dam seama exact eram deja la jumatatea drumului. Bineinteles ca nu a iesit totul cum am planuit noi. Lucrurile s-au complicat in momentul in care am pierdut cheile de la masina, iar acolo erau incuiate hainele noastre plus portofelele. Era toamna, deci nu era foarte cald afara. Evident ca nu am mai gasit cheile si a trebuit sa asteptam sa vina cineva de la Bucuresti cu cel de-al doilea rand de chei. Cat de tare am inghetat de frig? Foarte tare! Am ajuns in Bucuresti undeva pe la 22. Asta e singura excursie la Sinaia pe care mi-o amintesc exact.

O data cu venirea primaverii ne-am mutat resedinta in parc si am inceput sa jucam mima. A fost o perioada foarte frumoasa, mai ales ca nu aveam nici unul un loc de munca sau alte obligatii. Timpul trece, lucrurile s-au complicat putin. Din pacate nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea activitati. Saptamana ce tocmai a trecut ne-am amintit cu placere de anul intai de facultate.

Duminica am fost la un alt gratar dat in cinstea unui sarbatorit de aceasta data. Am reusit sa ne strangem mai multi decat ma asteptam. Ne-am distrat chiar daca initial am mers doar de dragul sarbatoritului. Bineinteles ca am sfarsit prin a petrece cu cineva despre care auzisem destul de multe lucruri, si nu de bine. Intotdeauna mi se intampla chestia asta si am observat ca cele mai lungi prietenii de-ale mele au pornit de la o cearta cu persoana respectiva. De data asta cred ca nu va fi nici o prietenie ca unii dintre noi mai au si obligatii. A fost o saptamana plina.

Revin saptamana asta si cu programul de sarbatorile de Pasti. Sper si eu la o scurta vacanta, chiar daca multi ar spune ca eu sunt intr-o vacanta continua. Ei bine, da! Imi place sa cred ca sunt intr-o vacanta continua si cred ca vacanta asta pana la urma ti-o faci si cu mana ta. Daca spui tot timpul ce obosit esti (ca acum e la moda sa fii obosit) si cat de mult ai de muncit si cate lucruri ai tu de facut nu vei dobandi nimic, in afara faptului ca te vor coplesi toate. Nu imi place sa ma mint singura si toti apropiatii mei pot confirma faptul ca sunt realista, poate prea realista uneori. Sunt o persoana optimista si incerc sa gasesc cate o parte buna in fiecare lucru pe care il fac sau sunt nevoita sa il fac.

Nu sunt destul de constanta in trairi, in sensul ca trec foarte repede de la o stare la alta. Suparata nu pot fi din fire mai mult de cateva ore si ar trebui sa faci ceva destul de grav ca sa reusesti sa ma superi, atata tot ca daca mi-am pierdut increderea in tine, pierduta ramane orice ar fi dupa…Gata pe ziua de azi!

Va doresc zile insorite!

Imi e foarte greu sa scriu pe acest blog. De asemenea, imi este la fel de greu sa scriu pe twitter. De ce? Pentru simplul fapt ca nu cred ca cineva gaseste interesant ceea ce scriu si niciodata nu am scris doar de dragul de a scrie. Observ in ultimul timp tot mai multe persoane care se dau interesante si scriu tot felul de “manuale” in diverse domenii. Eu cred ca esti in masura sa scrii un “manual” de indrumare intr-un anumit domeniu in momentul in care tu ai deja o experienta vasta, altfel nu prea vad ce sfaturi ai putea da. Asa pot visa si eu multe. Dar sa trecem peste pentru ca astfel de oameni nu merita atentia noastra si m-a invatat pe mine cineva ca “pe limba lor pier” ;).

Si cum spuneam, am avut o perioada mai proasta si spun asta pentru ca am “beneficiat” de o stare fizica nu prea buna. Din pacate ultima saptamana am petrecut-o mai mult in pat pentru ca de la o raceala puternica am “evoluat” catre alte boli mult mai urate. Cert e ca acum ma simt mult mai bine si sper sa fi trecut totul.

Se pare ca sfarsitul de saptamana aduce zile insorite. Poate nu v-am spus, insa pe mine chiar ma influenteaza starea vremii, in sensul bun. Daca traiesc o zi cu soare se vede acest lucru in tot ceea ce fac, insa nu pot spune ca o zi urata ma indispune, doar ca nu aduce nici un plus la starea mea de spirit. Dar cred ca acest lucru patiti si voi de foarte multe ori. Abia astept sa vina primavara cu zilele insorite si ciripitul de pasarele. Pe langa zilele insorite, ador si florile. In ultima perioada am ascultat foarte mult piesa noua a celor de la Holograf - “Primavara incepe cu tine”. Piesa asta ma binedispune asa cum putine lucruri o pot face. Prin simplitatea ei reuseste sa-mi ajunga exact acolo unde trebuie, direct in suflet.

Va spuneam in posturile trecute ca am inceput lucrarea de licenta, insa se pare ca va trebui sa o si termin cat de curand :P. In rest, pot sa va spun ca am o pofta nebuna sa ascult muzica veche romaneasca. Am renuntat la prostul meu obicei de a intarzia, sau cel putin in ultima perioada nu mi s-a mai intamplat. A, si mai am o pasiune, de fapt am mai multe. Exista si lucruri care nu imi plac. Dar despre toate astea poate intr-un alt post…