Stiu ca a trecut cam mult timp de cand nu am mai scris, insa am avut o saptamana mai mult decat plina si inca nu s-a terminat! Chinul a inceput de marti, cand am avut de facut o gramada de lucruri pentru facultate. Miercuri m-am trezit frumos la 6 si am mers la test dupa ce seara adormisem undeva pe la ora 1. Dupa facultate am fost sa ma vad cu niste persoane foarte dragi mie si am ajuns acasa pe la 2 noaptea, iar a doua zi la 6 din nou in picioare, la datorie.

Nu gasesc cuvintele potrivite pentru a descrie durerea de cap pe care o aveam joi de dimineata. Aseara am fost la RoBlogFest, asta dupa ce am dormit vreo 5 ore. Cum a fost? Sa spunem ca nu foarte bine. Pornind de la aglomeratia care era si continuand cu numarul foarte mare de oameni care nu aveau nici o legatura cu ce se intampla acolo, nu pot spune ca m-a incantat in vreun fel acest eveniment. M-a impresionat Anya foarte mult. Imi place foarte mult vocea ei, are un timbru tare placut. Oarecum mi-a confirmat asteptarile. Castigatorii cred ca ii cunoasteti si voi. Felicitari Pyuric! 

In seara asta voi merge la concertul lui Smiley de la Sala Palatului impreuna cu Adi si niste prieteni, iar maine revenim cu impresii de acolo pe Dulapiorul.com.In rest, pot sa va spun ca m-am apucat de lucrarea de licenta si am facut deja cuprinsul si cateva capitole. Ma declar multumita de stadiul in care ma aflu. Saptamana ce urmeaza se anunta a fi una la fel de plina, insa in weekend voi recupera o parte din somnul pierdut.

Poate va intrebati ce reprezinta piesa de la inceputul postului. Imi place foarte mult si descrie oarecum starea mea. Are si o semnificatie personala. Dar despre asta, poate intr-un post viitor.

E primul meu post, de pe blogul personal, asa ca nu va asteptati sa scriu mare lucru. Nu dispun de foarte mult timp, insa voi incerca sa scriu cat de des pot. Aici veti gasi lucruri personale, intamplari de-ale mele si alte lucruri de genul. Orice asemanare a unor personaje amintite de mine cu cineva cunoscut este pura coincidenta si nimic mai mult.

Ei bine, sunt in ultimul an de facultate si trebuie sa-mi elaborez lucrarea de licenta. Mai am foarte putin timp, insa, sincer, nu am nici un chef sa ma apuc. In acelasi timp, sunt foarte constienta ca sunt in criza de timp si chiar trebuie sa dau startul unei munci laborioase si de durata.

Ma trezesc de dimineata in fiecare zi, mai exact pe la 6 si un pic pentru ca s-au gandit la facultate sa ne puna ore dis de dimineata acum, in ultimul semestru. Nu pot sa va descriu ce lupte duc cu somnul, mai ales ca sunt o fana declarata a somnului. Daca s-ar putea, as dormi cam 12 ore pe zi asa…Nu exista zi in care sa ajung la timp, cu exceptia datilor cand intarzie profesorul, insa promit ca am sa ma mobilizez si o sa ajung la timp. Asta e un lucru foarte ciudat pentru mine deoarece eu la scoala intarzii foarte rar, aproape niciodata. De intalniri cu prietenii, nu vorbesc Daca esti o persoana punctuala si nu iti place sa astepti, roaga-te sa nu te intalnesti cu mine

Si cum ziceam, trezitul de dimineata imi face mari probleme, astfel incat ieri am luat metroul in sens invers si m-am prins abia la cea de-a doua statie, si asta pentru ca nu s-au deschis usile pe partea care trebuia. Bineinteles ca am coborat la o statie dupa pentru ca deja se auzea “Atentie, se inchid usile!”. Azi m-am plictisit groaznic la facultate, iar de maine promit ca ma apuc si de licenta!